Astazi am chef de nimic. Absolut nimic. Nimic dus la superlativ. Superlativul nimic absolut.
Mananc bomboane aduse de o prietena, care intinzandu-mi cutia imi spune razand “Pentru ca tu esti femeia vietii mele”. Pfff, si eu care ma dadeam barbatA. In fine, facand abstactie de asta, gestul mi s-a parut dulce si la propriu si la figurat, numai ca ma gandesc acum cu groaza la noaptea ce se intinde inaintea-mi si pe care nu mi-o doresc din nou a fi alba, nici macar din cauza zapezii. Vreau si eu o noapte asa cum este ea, albastra, mai mult spre neagra, asa. Sa ma asez in pat si sa-mi simt trupul greu sub apasarea noptii. Cer muuuuuuuult, stiu !
Apropo de ce ziceam mai sus, eu sunt fata/femeie/de-asta de gen feminin numai in weekend, in rest, adica in timpul saptamanii trebuie sa fiu tare, sa ma imbarbatez, sa fiu pilonul multor suflete ratacite. Si, nu ca m-as plange, dar mai mult imi place cum sunt in weekend, pentru ca sunt alintata, rasfatata si ma simt intregita de prezenta ta, pe cand acum… ma amagesc cu un tricou negru care si-a pastrat intact parfumul…
M-am plictisit sa vad filme pe care le-am mai vazut, doar pentru ca stiu ca imi plac si nu am chef sa vad filme care sa ma dezamageasca; sa nu pot sa dorm; sa nu pot sa ies din casa ca mi-e frig si urasc zapada asta de kkt; sa nu pot sa ma plimb pe picioarele mele si mereu sa ma urc in masina; sa conduc fara asigurare (cred ca se fac 3 luni, in curand); sa merg la prietena mea care are un sot idiot si drumul pana acolo e plin de gropi, facute parca strategic sa-ti f*** suspensiile si toate cele, plus, ca bonus, avem namol pana la gat; sa nu ma vad cu prietenii in weekend pentru ca toata lumea e ocupata cu alte vizite; sa gatesc mereu ceva bun si mereu diversificat; sa fac puzzle-uri (vreau ceva mai greu); sa nu am chef de facut poze (iubeam sa fotografiez); sa nu pot tine ordine in camera; sa nu am chef sa-mi sun persoanele dragi; sa nu fac chestiile, pe care, inevitabil, o sa trebuiasca sa le fac si am sa ma gandesc atunci ‘ce draq am pazit?!’; sa nu am chef sa scriu pe blog; sa ma tot doara kkt asta de masea plombata de 2 luni; sa imbrac mereu aceeasi haina de iarna; sa ma plimb pe la doctori incapabili (cel mai bine functioneaza ‘puterea mintii’, e testata); sa astept (vreau sa fiu si eu asteptata); m-am plictisit sa ma plictisesc mereu.
Cred ca o sa ma ia naiba de la atata ciocolata, dar e al draqlui de buna.