• De ce iubesc noptile ?

    Pentru ca sunt asa de linistite. Pentru ca nu te vede nimeni, dar tu poti vedea pe oricine, caci tu nu dormi. Pentru ca noaptea te incarci pentru urmatoarea zi, chiar daca incarcarea aceasta nu are nici cea mai mica legatura cu somnul. Pentru ca iti poti ascunde asa de bine mimica fetei si gandurile, dar trupul tau “rosteste” cele mai sublime cuvinte. Pentru ca drumul spre nicaieri este intens luminat. Pentru ca felinarele sunt extrem de obraznice. Pentru ca, in noapte, nu se aude decat zgomotul motoarelor de masini, ce disturba linistea de mormant si lumineaza subtil si trecator cu farurile lor galbui. Pentru ca nuĀ  este aglomeratia si agitatia nesfarsita a zilelor. Pentru ca … nu este nevoie de cuvinte. Pentru ca nu te deranjeaza nici macar fumul de la tigara savurata incet, caci se grabeste spre fereastra deschisa. Pentru ca este racoare si aerul pare mai curat. Pentru ca orice parfum il simti mai puternic. Pentru ca nu iti cere nimeni explicatii si, ca atare, nu esti obligat sa dai. Pentru ca simti golurile din tine mult mai accentuate (si vei vrea sa le umpli treptat-treptat). Pentru ca tot ceea ce traiesti in momentele acelea este numai al tau. Pentru ca nu te poate afla nimeni.

    Pentru ca … inca mai tresar cand zgomotul masinii imi loveste timpanul si scobeste in mine …


    3 responses to “De ce iubesc noptile ?”


     Leave a reply