• Diferit=inadaptat

    Nu-mi place sa fiu o persoana normala, dar sfarsesc de multe ori prin a atinge banalul. Pun pret pe o multime de chestii, pe care altii nici nu le-ar lua in seama.  Ma pun la multe teste ce multi nu le-ar intelege, imi analizez reactiile si incerc sa inteleg de ce am raspuns/facut asa. Cand nu ajung la stadiul pe care mi-l propun ulterior, sunt dispusa sa renunt la tot, pentru ca nu vad rostul in a continua sa fac un lucru care nu-mi poate aduce o realizare, o multumire. Nu-mi place sa ma bag pe gatul oamenilor. Ca atare, daca nu sunt placuta sau acceptata simt imediat si  nu-mi place sa ma injosesc pupand in cur, doar  ca sa imi ating scopul. Aici, se poate detalia mai mult si sunt sigura ca sunt destui care nu sunt de acord cu metoda mea si probabil ca pierd mult prin felul meu de a fi, dar daca nu am avut parte de anumite “realizari” inseamna ca nu le meritam sau … ele pe mine. Ma simt bine cand am impact asupra anumitor persoanelor si cand imi recunosc “amprentele” la cei peste care am trecut cu marca timbrului tiparit de mine.

    Sa fii normal este prea banal, sa fii anormal este aberant, iar sa fii diferit (nu ma refer la a fi exhibitionist) esti considerat inadaptat si deseori aratat cu degetul.


     Leave a reply